Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

L.S. / 10-Feb-2010

Biserica „KRETZULESCU” - ADORMIREA MAICII DOMNULUI

Hramuri: Adormirea Maicii Domnului,  Sfinţii Arhangheli

Este zidită la 1722, în locul unei biserici mai vechi de lemn din secolul al XVII-lea, de către Iordache Kretzulescu, mare vornic şi soţia sa Safta Brâncoveanu, fiica Domnitorului. Biserica a fost  înconjurată de case şi prăvălii ce formau Hanul Kretzulescu, clădiri  dărâmate în 1939, pentru a lărgi spaţiul în jurul Palatului Regal, învecinat. Cutremurul din 1838 i-a stricat bolţile şi un turn. Restaurarea  s-a făcut în  1859, în stil neoclasic, cu o turlă din lemn acoperită cu tablă, pridvorul închis, iar pictura a fost refăcută de Gh. Tattarescu. În pridvor, pictura a rămas atunci, cea originală de factură brâncovenească.

A fost restaurată în 1935, de către Comisia Monumentelor Istorice prin arhitecţii Ştefan Balş şi Em. Miclescu, când s-a adus la forma iniţială, păstrată până astăzi. Aspectul neoclasic şi tencuiala exterioară a fost îndepărtată,  punându-se în valoare plastica monumentului. Pictura în ulei -refăcută de Gh. Tattarescu la 1859- a fost îndepărtată cu excepţia portretelor ctitorilor, scoţându-se la iveală fresca în spirit bizantin din anul 1722.

În perioada comunismului ateu, pe la 1960, în timpul sistematizării ansamblului din spatele Palatului, se preconiza şi dărâmarea bisericii Kretzulescu. A fost salvată însă, datorită strădaniilor unor arhitecţi care au pledat pentru menţinerea acestui monument. După cutremurul din 1977 şi apoi după evenimentele din decembrie 1989 desfăşurate  în jurul monumentului, s-a efectuat o nouă restaurare la exterior şi interior. Începute din 1996 şi continuate prin recondiţionarea picturii interioare, până în 2003, lucrările s-au putut realiza prin grija preotului paroh Vasile Răduică.

Biserica are un plan bine proporţionat, triconc (26,37 x 10,60 m), cu o turlă pe naos şi un turn-clopotniţă peste pronaos, la care se ajunge pe scara din turnuleţul adosat faţadei nordice. Are un pridvor larg, cu cinci arcade în plin cintru pe faţada de vest şi câte două arcade laterale, sprijinite pe stâlpi din piatră, rezemaţi pe parapet înalt şi un soclu profilat. Pronaosul supralărgit este acoperit cu o calotă sferică şi este despărţit de naos prin trei arcade pe stâlpi din piatră. Turlele, de dimensiuni asemănătoare, au câte 8 ferestre înguste, înconjurate de arcade în retragere, unele fiind zimţate. Ele sunt încoronate de acoperişul cu streaşina largă, protejat cu olane, ca şi învelitoarea întregului edificiu.  Decoraţia exterioară este din cărămidă aparentă. Un brâu lat, din piatră sculptat cu înflorituri, specific artei brâncoveneşti, desparte faţadele în două registre de înălţimi apropiate. Registrul inferior este tratat cu panouri dreptunghiulare, încadrate de ciubuce duble, unele încadrând ferestrele cu ancadramente din piatră; registrul superior are panouri înguste, mărginite de ciubuce simple, terminate cu arce frânte, împletite. 

Arh. L.Stoica

Extras din Lucia Stoica si Neculai Ionescu-Ghinea_”Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” – Vol.1, 2005, Ed. Universalia 

yony_ro / 03-Apr-2009

Aceasta biserica nu s-a numit niciodata "Biserica domnitelor".

mihai / 03-Apr-2009

Biserica Domnitelor.

DavidC / 24-Jul-2008

"La 1722, logofetul Iordake Cretulescu sfarseste biserica de piatra din Podul Mogosoaiei, mai sus de locul boierilor Brezoieni, pe loc domnesc, daruit lui de Nicolae Voda Mavrocordat.[...] Hramul ei este Adormirea si Sfintii Arhangheli. Biserica a avut han. Din colo de dansa, la'nceputul secolului XVIII era bariera, acolo unde se zicea la Putul-cu-Zalele"

Ion Ionescu-Gion - "Istoria Bucurescilor"